Întrebări Frecvente

  • Acasă
  • Întrebări Frecvente
Image
Întrebări & Răspunsuri

Obțineți sfaturi de la experții noștri

Este zahărul prima cauză a producerii cariilor?

Fals și adevărat. În realitate, acidul produs de bacteriile aflate în cavitatea orală produc cariile. De fapt, bacteriile se hrănesc cu carbohidrați și zahărul este un carbohidrat. Orezul, cartofii, pâinea, fructele și legumele sunt și ele carbohidrați. Atunci când mâncați carbohidrați, bacteriile devin active și produc acizi care erodează smalțul dintelui, formând leziuni în dinte. Nu contează cantitatea de carbohidrați pe care o ingerați, ci cât timp sunt expuși dinții dumneavoastră acestor bacterii. Dacă mâncați un prânz bogat în carbohidrați, dinții dumneavoastră sunt destul de expuși. Dacă vă petreceți ziua sorbind din cafea îndulcită sau alte băuturi care conțin zahăr, asta înseamnă o expunere continuă – mult mai periculoasă pentru dinți.

Expunerea la alimente acide poate produce carii ?

Adevărat. Alimentele acide, lămâile, sucurile de citrice sau băuturile răcoritoare în sine nu produc carii, dar pot dăuna smalțului dintelui. Acizii pot cauza eroziunea smalțului protector al dinților, slăbind dintele. Dacă pierdeți din acțiunea protectoare a smalțului, dentina va fi expusă și dintele va fi mai susceptibil la formarea cariei.

Ce facem după extracţie?

Regulile pe care trebuie să le urmați timp de două zile după o extracție sunt următoarele :

- este interzis consumul de lapte sau produse lactate;
- nu consumaţi alimente tari;
- evitați consumul de alimente sau băuturi reci sau fierbinţi, fiind permise doar cele la temperatura camerei;
- nu consumaţi băuturi carbogazoase (apă minerală, sucuri, etc.);
- nu sugeţi din alveolă (locul rămas gol în urma extracţiei dintelui);
Sfaturi utile:
- Menţineţi o igienă bucală perfectă, realizată prin periaj normal în restul cavităţii bucale, în dreptul alveolei, în prima zi evitându-se periajul, apoi se efectuează un periaj mai blând;
- După fiecare spălare a cavităţii orale clătiţi timp de 1 minut cu apa de gură prescrisă de medic.
- Se urmează cu stricteţe tratamentul antibiotic şi antiinflamator prescris de medic.

*La apariţia oricăror simptome de durere sau de altă natură se anunţă de urgenţă medicul.

Ce facem în cazul Pierderii unei obturaţii (plombe)?

- Dacă aţi pierdut o obturaţie nouă sau una veche, cel mai indicat este să vă anunţaţi medicul dentist.
- Medicul vă va programa şi va rezolva situaţia în cel mai profesionist mod.
- Nu este bine să vă amânaţi vizita la medic, deoarece fără obturaţie, dintele este practic descoperit în faţa bacteriilor şi acizilor din cavitatea bucală.

Cum să-ti menții dantura în cea mai bună formă?

Orice persoană își dorește să aibă dinți sănătoși și frumoși, iar prevenția joacă un rol crucial în acest sens. Este mai bine să previi deteriorarea dinților și afecțiunile dentare decât să fii nevoit să le tratezi. Iată ce trebuie să faci pentru a avea dinți sănătoși:
– Acordă o importanță majoră îngrijirii orale zilnice;
– Curăță corespunzător instrumentele pe care le-ai folosit pentru igiena orală;
– Efectuează vizite regulate la o clinică stomatologică;
– Optează pentru un stil de viață sănătos;
– Renunță la obiceiurile dăunătoare.

Știați că.. ?

Un consult stomatologic regulat poate conduce către:
– depistarea modificărilor de natură oncologică ale mucoasei cavității orale;
– identificarea afecțiunilor dentare de tipul cariilor, chisturilor, inflamației țesuturilor;
– preîntâmpinarea modificărilor funcționale generate de: erupția molarilor de minte, declanșarea bruxismului, apariția forțelor traumatice.

Cât de importantă este Igenizarea periodică?

Igienizarea periodică este importantă pentru:
– Reluarea contactului cu medicul care analizează evoluția sau involuția patologiei;
– Prevenirea/tratatarea afecțiunilor inflamatorii generate de tartru, placa bacteriană sau diverse reconstituiri. Primele semne de afectare: sângerarea gingivală, modificările de culoare și textură a țesutului, mobilitatea dentară. Absența oricărui simptom NU este sinonimă cu STAREA DE SĂNĂTATE!
– Minimum 2 igienizări pe an conduc către menținerea stării de sănătate oro-dentară și permit anticiparea dezvoltării patolgiei.

Care sunt avantajele Albirii Dentare?

– Contribuie semnificativ la modificarea esteticii faciale.
– NU infuențează funcționalitatea dentară – straturile dentare suferă modificări superficiale care își recapătă caracteristicile în următoarele 2-4 săptămani după procedură, folosindu-se tratamente adjuvante de tipul cremelor cu casein fosfat sau gelurilor cu fluor;
– Varietatea metodelor de albire oferă aplicabilite individualizată pentru fiecare pacient;
– Sensibilitatea postoperatorie poate apărea la aproximativ 20% dintre pacienți, durata acesteia fiind redusă la câteva ore după aplicarea substanțelor pe bază de peroxizi;
– În cazul folosirii produselor peroxi-free, pe bază de amine și alcooli, studiile au arătat absența totală a sensibilității loco-regionale;
– Înainte de optarea pentru o anumită procedură de albire pacientul trebuie să obțină un nivel optim de sănătate dentară și gingivală (fără fenomene inflamatorii active);
– Albirea dentară se înscrie în aria tratamentelor cosmetice, motiv pentru care se preferă instituirea sa în vederea definitivării cazului clinic.

Ce este Implantul dentar?

– Este un dispozitiv cilindro-conic ce se inserează în interiorul osului maxilar sau mandibular, fiind substituentul rădăcinii dintelui. Peste implant se va poziționa un bont protetic și o coroană dentară.
– Implantul dentar se comercializează într-o gamă variată de lungimi și diametre, pentru a se putea adapta cât mai bine cantității osoase a zonei ce necesită protezare, marea majoritate a lor fiind confecționate din titan, un material inert în cavitatea orală (nu suferă modificări).
– Alegerea implantului potrivit se face numai de către medicul implantolog în urma analizei imagistice a parametrilor osoși (densitate, lățime și profil, raport cu structuri învecinate, etc.)
– Perioada de osteointegrare a unui implant variază de la 3 luni la 12 luni.
– Selectarea pacienților ce pot beneficia de tratament cu implant dentar se face în urma analizei unor factori locali (care țin de anatomia extremității cefalice) și generali (în care sunt incluse afecțiunile generale ale pacientului dar și stilul de viață al acestuia).
– Pacientul care beneficiază de tratament implantar trebuie să se prezinte la controale si igienizări periodice la un interval de 3-4 luni în primii ani de la intervenție.
– Durata medie de viață a unui implant este de aproximativ 10 ani, însă pacientul joacă un rol foarte important în prelungirea acestei perioade care poate atinge și 30 ani.
– Inserarea implantului se poate face la orice vârstă DUPĂ încheierea creșterii osoase, în jurul vârstei de 18-21 ani (fetele își încheie de obicei creșterea mai rapid decât băieții).

Cum poți avea grijă de Dinții copilului tău?

Iată cum poți contribui la un viitor strălucit pentru dinții copilului tău:
– Începe prin a-i curăța gingiile și limba cu o compresă umezită de cel puțin două ori pe zi, încă din primele zile după naștere.
– Glicerina, simplă sau în diverse combinații, contribuie eficient la curățarea gurii copilului. Se poate folosi cu ajutorul compreselor sau bețișoarelor.
– Pe măsură ce va crește, igiena dentară va intra în rutina zilnică a copilului și acesta va accepta mai ușor periajul dentar.
– O dată cu apariția primilor dinți (în jurul vârstei de 6 luni), părinții pot trece la etapa de curățare cu ajutorul periuțelor flexibile din plastic ținute pe deget, cu o cantitate mică de pastă de dinți adecvată vârstei copilului (sub un bob de mazăre).
– Furnizați copilului cantitatea de fluor necesară zinic. Dacă apa dumneavoastră conține mai puțin de 3 părți per milion fluor, cel mai probabil trebuie să administrați copilului suplimente de tipul Zymafluor (discutați cu dentistul dumneavostră).
– După apariția dinților se trece la utilizarea periuțelor normale, pe grupe de vârstă, copilul începând să manevreze singur obiectul.
– Primul consult stomatologic se recomandă în jurul vârstei de 3 ani, moment în care copilul nu face decât să ia contact cu medicul dentist și să se familiarizeaze cu ambientul.
– Copiii trebuie ajutați să se spele pe dinți până în jurul vârstei de 6 ani, când capătă dexteritatea necesară însușirii gestului.
– Prima radiografie dentară se indică a fi făcută în jurul vârstei de 6-7 ani pentru vizualizarea corectitudinii poziției și numărului mugurilor dentari permanenți.
– Sigilează-i copilului tău măselele definitive imediat după erupție. Aceste masele apar ÎNTOTDEAUNA în spatele dinților de lapte, fiind adesea confundate cu dinții ce urmează a fi schimbați, motiv pentru care sunt neglijate. Ele apar de obicei în jurul vârstei de 5-6 ani.
– Vârsta de 8-9 ani este ideală pentru a duce copilul la un consult ortodontic.

Cum scăpăm de Frica de Dentist?

Teama de dentist este o situație reală, foarte frecvent întâlnită, perfect explicabilă prin prisma unui stres post-traumatic generat de una sau mai multe experiențe traumatizante în decursul tratamentelor stomatologice.
Stresul poate fi resimțit personal sau imprimat de către persoane apropiate care au fost victime ale durerii la dentist sau a atitudinii nepăsătoare a medicului .

Frica de dentist a primit și denumiri științifice, dento-fobie sau odontofobie, dar acești termeni caracterizează doar 5-10% din populația adultă. Se cunoaște însă faptul că în jur de 75% dintre adulți resimt o anumită stare de teamă față de stomatolog, intensitatea acesteia variind de la o persoană la alta.

Această teamă a determinat oamenii să apeleze la dentist numai în situații de urgență, de tipul durerii dentare sau abcesului, stadiu care de multe ori le consolidează și mai mult frica.

Majoritatea persoanelor resimte o teamă accentuată față de procedurile invazive, de tipul intervențiilor chirurgicale (extracție dentară sau implant), în opoziție cu procedurile de prevenție precum igienizarea profesională.

Cum puteți scăpa de teama de dentist:

– Uitați de “ceea ce era cândva stomatologia!" Medicii și substanțele folosite au evoluat FOARTE mult! LA DENTIST NU TREBUIE SĂ VĂ DOARĂ NIMIC!
– Mergeți la consult! Dacă nu vă place medicul sau ambientul, SCHIMBAȚI-L.
– Uitați de rușine! Dacă vă doare ceva spuneți-i medicului dumnevoastră, NU ÎNDURAȚI! El trebuie să corecteze durerea sau să temporizeze tratamentul.
– Dacă nu sunteți sigur că trebuie să faceți un tratament, NU EZITAȚI să mai solicitați și alte opinii. Este dreptul dumneavostră.
– Folosiți dentistul pentru profilaxie (controale și igienizări periodice), pentru a nu fi nevoie de tratament.

Dacă ați făcut toate lucrurile de mai sus și sunteți încă acaparat de frică, înseamnă, probabil, că faceți parte dintre cei 5-10% pacienți cu odontofobie și toate tratamentele stomatologice trebuie făcute cu medicație prealabilă care vă va asigura confortul pe parcursul manoperelor.

Cum se face Periajul corect?

Periajul făcut în mod regulat și eficient este obligatoriu pentru cei care își doresc o sănătate orală perfectă cât mai mult timp. Trebuie să alegeți o periuță de dinți care să se muleze perfect pe dantură dv. și mai ales să se adapteze problemelor dentare pe care le prezentați. Medicii stomatologi în general recomandă periuța de dinți moale, pentru a nu afecta gingiile. În cazul în care folosiți un aparat dentar sau aveți suprafețe dentare mari, este recomandată folosirea unei periuțe de dinți cu vibrație - periaj mai eficient. Pentru un periaj corect trebuie să țineți cont de următoarele indicații:
- periați separat dinții de sus față de cei de jos;
- treceți la partea interioară a dinților unde periuța va fi manevrată vertical;
- încercați să periați grupuri de dinți cu o mișcare de sus în jos de 5 ori pe fiecare;
- nu uitați să curățați limba și cerul gurii pentru a elimina bacteriile depuse;
- nu apăsăți foarte tare pentru a nu afecta smalțul și gingiile;
- nu trebuie să dureze mai mult de 4-5 minute - 1 minut pe fiecare secțiune;
- periajul corect se face de minim 2 ori pe zi (dimineața și seara) și preferabil de 3 ori (incluzând masa de prânz).